România, prin București, se află pe lista celor 19 orașe candidate la organizarea unor partide de la Campionatul European din 2020. Dintre acestea, vor fi alese doar 13. Londra și Munchen sunt singurele candidate pentru semifinale și marea finală.

La 19 septembrie 2014, Comitetul Executiv al forului de la Nyon va decide care sunt cele 13 orașe alese pentru a găzdui meciuri de la Campionatul European din 2020. Pentru aceste mult râvnite locuri candidează 19 țări, printre care se află și România.

Astfel, Azerbaidjan, Belarus, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Scoția, Spania, Anglia, Macedonia, Germania, Olanda, Ungaria, Israel, Italia, Țara Galilor, Irlanda, România, Rusia și Suedia sunt oficial candidate pentru a găzdui jocuri la Euro 2020.

Iar orașele sunt: Baku, Minsk, Bruxelles, Sofia, Copenhaga, Londra, Skopje, Munchen, Budapesta, Ierusalim, Roma, Amsterdam, Dublin, București, St Petersburg, Glasgow, Bilbao, Cardiff și Stockholm. Dintre acestea, Londra și Munchen sunt singurele candidate pentru semifinale și finală.

”Sunt convins și garantez că România va găzdui patru meciuri în 2020. Sigur, totul depinde și de niște voturi”, a spus Mircea Sandu, luni, la Digi Sport, într-o intervenție găzduită de emisiunea ”Digi Sport Special”.

La alegerea orașelor gazdă va conta și un raport întocmit și publicat de reprezentanții UEFA, care au făcut o radiografie a fiecărui oraș în parte, după trei luni de prospecții. Astfel, potrivit acestuia România mai are de pus la punct mai multe chestiuni legate de infrastructură.

”Bucureştiul este legat în mod suficient de toate destinaţiile majore ale Europei, atât pe uscat, cât şi aerian, în contextul în care pentru Euro 2020 aeroportul va juca un rol predominant.

Aeroportul, centrul oraşului şi stadionul sunt mai degrabă slab legate cu autobuze şi capacitatea va trebui sporită considerabil. O nouă linie de metrou este planificată pentru 2020. Accesul pe ultimul kilometru la stadion este asigurat suficient de transportul public (linie de metrou în proiect, tramvaie şi autobuze).

Capacitatea aeroportului internaţional este suficientă astfel încât să opereze traficul aşteptat în 2020 şi cel suplimentar datorat turneului. Autoritatea aeronautică civilă a confirmat că nu există restricţii privind zborurile de noapte”, se arată la capitolul ”Mobilitate” al raportului.

Alte aspecte de îmbunătăţit se întâlnesc la stadion. Finalizată în 2011, Arena Naţională are o capacitate de 54.861 de locuri. Stadionul se află în proprietatea Primăriei Muncipiului Bucureşti şi este administrat de Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB).

Conform UEFA, stadionul are o capacitate mare, dar nu întruneşte toate condiţiile forului european, una dintre acestea fiind numărul insuficient de locuri de parcare. În plus, nici numărul minim de loje permis de UEFA nu este îndeplinit de Arena Naţională.

De asemenea, cerinţele UEFA în ceea ce priveşte ospitalitatea nu sunt întrunite în totalitate. Problema o reprezintă faptul că facilităţile oferite sponsorilor şi corporaţiilor trebuie construite în afara Arenei Naţionale. Centrul Media trebuie construit de asemenea în afara arenei.

În ceea ce priveşte locurile de cazare, numărul acestora este la limită, iar cele de categorie inferioară acoperă doar parţial cerinţele UEFA. Însă preţurile sunt competitive, iar autoritatea naţională de turism a promis că tarifele nu vor creşte cu ocazia turneului. Terenurile de antrenament sunt de înalt standard, se arată în raport, chiar dacă una dintre opţiuni are ca destinaţie exclusivă rugbyul, fiind nevoie de unele modificări în acest caz.

Raportul mai remarcă experienţa limitată a municipalităţii bucureştene în organziarea unor evenimente majore şi că planificatele investiţii în infrastructura din zona stadionului nu au fost elaborate în amănunt.

Raportul este rezultatul unui atent proces de evaluare, efectuat timp de trei luni de administraţia UEFA şi a fost transmis membrilor Comitetului Executiv al forului de la Nyon, înainte de desemnarea oraşelor-gazdă, la 19 septembrie 2014.